Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat oficial demisia din funcție, începând cu data de 12 februarie 2025. Decizia sa vine în contextul presiunilor politice și al inițierii unei proceduri de suspendare în Parlament. Într-o declarație de presă, Iohannis a motivat gestul său ca fiind unul menit să evite „o criză inutilă” și a transmis un mesaj de rămas-bun: „Pentru a scuti România de această criză politică artificială, am decis să îmi închei mandatul. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Conform prevederilor constituționale, în cazul vacantării funcției de președinte, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau, în absența acestuia, de președintele Camerei Deputaților. În prezent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, urmează să preia atribuțiile prezidențiale până la organizarea alegerilor anticipate.
Președintele interimar își va exercita funcția în limitele prevăzute de Constituție. Acesta va avea dreptul să promulge legi, să reprezinte România pe plan internațional și să asigure funcționarea instituțiilor statului. Totuși, el nu poate dizolva Parlamentul, iniția un referendum sau numi un nou prim-ministru.
Potrivit articolului 97 din Constituție, alegerile pentru un nou președinte trebuie organizate în termen de trei luni de la vacantarea funcției. Astfel, primele tururi de scrutin sunt preconizate pentru 4 și 18 mai 2025, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie.
Decizia lui Klaus Iohannis a stârnit reacții puternice pe scena politică românească. Crin Antonescu, candidatul alianței de guvernare la alegerile prezidențiale, a catalogat demisia drept „un gest de responsabilitate”, în timp ce Victor Ponta a criticat momentul ales, declarând că „sistemul Iohannis continuă să controleze România”. Pe plan internațional, agenția Reuters notează că plecarea lui Iohannis survine în contextul unei instabilități politice accentuate, alimentată de ascensiunea partidelor populiste.
Demisia lui Klaus Iohannis marchează un moment de cotitură în politica românească, declanșând o nouă cursă electorală pentru fotoliul de la Cotroceni. Rămâne de văzut cine va reuși să obțină sprijinul electoratului și să preia conducerea țării într-un context politic tensionat.